Acasa

Ce faci acasa m-a intrebat mirata
Scriu poezii am spus
Cum adica scrii poezii
Dintotdeauna le-am scris
Cu ochii, cu buzele, cu mintea si cu inima
In fiecare om pe care l-am zarit
In lunga calatorie spre casa.

Stiu acum sa ajung acasa
Am avut mereu hartie si creion la mine
Dar cel mai bine este sa scrii poezii cand ajungi acasa.

In metrou e o mare de haine negre
Semn ca a venit iarna sau e la moda doliul anticipat pentru cand nu vor mai fi,
Sunt o picatura de alb  in marea de negru,
Semn ca si eu port doliu
Dar nu anticipat ci care plange
Trecerea unei  picaturi de alb din marea de negru in oceanul de lumina
Nu sunt multe picaturi de alb  in marea de negru
Insa ele se recunosc de la distanta si isi zambesc discret
Unele merg acasa, unele au ajuns deja,
Unele scriu poezii si isi contempla existenta
Altele se joaca cu ingerii si isi savureaza non-existenta.



Pentru Elena